Friday, September 23, 2011
Creasta Pietrei Craiului intr-o zi
Anul trecut fusesem pentru prima data la Plaiu Foii, atunci am vazut creasta pietrei craiului, si mi-am spus: hm, ce frumos trebuie sa fie acolo sus...
Anul acesta, dupa tura de anduranta din Fagaras, si alte ture in Bucegi si Ceahlau, am avut placuta surpriza sa imi spuna Lex: nu vrei sa mergem poimaine la munte, in Piatra Craiului?
Eu atata asteptam, evident ca am spus instant DA! Mi-am cumparat harta, m-am documentat in legatura cu traseele si timpii intermediari, rezervare la cabana aveam deja facuta.
Zis si facut, ajungem seara la Plaiu Foii, si ne culcam cu gandul la ziua ce urmeaza.
La 7:10 plecam deja din fata cabanei. A fost dimineata perfecta: racoare, cer senin, roua, si crestele indepartate ne priveau impunatoare. Abia asteptam sa ajungem suuuuuus!!
Din Plaiu Foii am pornit catre Ref. Spirlea, la care am ajuns fara probleme intr-o 1:30. Am facut un mic popas, am tras aer adanc in piept, si am mers mai departe catre Zaplaz.
De la Spirlea am mers pe o poteca pe langa stanci, pana cand am dat de grohotis, si apoi am ajuns la Zaplaz, unde am ramas impresionata de formatiunile acelea...m-au dus cu gandul la o rola mare de svaiter, parca eram niste soricei care se aflau in fata imposibilului...dar foarte fericiti :D
Mi-au placut la nebunie portiunile cu lanturi. Apreciez mult traseele unde nu trebuie doar sa urci la deal...ci acelea unde poti urca pieptis, ajutandu-ma de maini si catarare. Candva o sa merg si la sala de escalada, trebuie!
Dupa un urcus abrupt, mai cu lanturi, mai cu grohotis, ajungem la Ref. din Saua Grind, la 15 min de Vf. La Om. De la Plaiu Foii pana in creasta am facut 5 ore.
De acolo am continuat catre Vf. Ascutit si al sau refugiu, am ajuns acolo in 3 ore 20 min.
De acolo se mai merge aprox. 1 Ora pana la iesirea din creasta prin Ref. Diana. Acolo sunt 2 posibilitati de coborare: prin stanga traseul o ia direct la vale doar prin grohotis. Noi am mers prin dreapta, prin Brana Caprelor, unde exista doar 2 portiuni de grohotis care alterneaza cu poteci, tot acolo e primul izvor: la Gavanu. Noi cand am ajuns acolo, izvorul era secat dar am avut totusi surpriza de a ne lua la intrecere cu o capra bruna.
La 6:30 eram la Ref. Diana, unde erau multe corturi amplasate, si am grabit pasul sa ajungem inapoi la cabana, mai ales ca in septembrie soarele apune mai devreme, si nu am fi vrut sa mergem prea mult pe intuneric.
Norocul a facut ca am ajuns la cabana la 20 de min dupa ce a apus soarele, la 8:15 eram deja in fata cabanei, pregatindu-ne sa mancam o ciorba calda...si un pahar de vin.
Dupa 13 ore de mers, mi-am primit rasplata: o baie fierbinte, relaxare, si un somn adanc.
Pozele sunt disponibile aici: http://www.flickr.com/photos/atrifan/6161678305/in/set-72157627703383920/
Echipa a fost formata din mine, Lex, si Dan.
Concluzii si impresii: a fost o tura minunata, greutate sporita. Eu sincer nu cred ca as fi facut fata daca nu as fi avut antrenamentul din fagaras si bucegi.
Atentie: in creasta nu exista surse de apa. Cele mai apropiate sunt la Gavanul, sau langa Ref. Ascuns.
Tura asta se putea face lejer in 2 zile, cu inoptare la ref. din Saua Grind sau la Ref. Ascutit.
Si uite asa am facut cunostinta cu Piatra Craiului. La anul ne vom cunoaste mai bine :)
Tuesday, October 19, 2010
Fiecare e bun la ceva
No, am cam tras de timp, nu am mai scris nimic, dar e ok…nu e ca si cum ma verifica cineva.
Intr-una din pauzele de la munca am descoperit un site interesant, care combina informatia cu utilul si cu multe alte elemente colorate. Este vorba despre http://www.informationisbeautiful.net/ care ofera tot felul de statistici, informatii de interes general, puse intr-un ambalaj si o forma inovativa si pline de culoare.
Ceea ce m-a amuzat a fost un grafic, unde putem vedea fiecare tara cu ce se mandreste mai mult: International Number Ones.
De aici aflam ca…”surpriza”…suntem pe locul 1 pe glob la productia de porumb.
Altii in schimb…au alte prioritati 
Spre exemplu, in Bosnia se produc cele mai multe Landmines.
In Ucraina – Tancuri T80
SUA – Serial Killers
Australia – Car Thefts
Maroc – Cannabis
Zimbabwe – Datorie publica
si lista continua…
Anyways, site-ul e dragut, si merita rasfoit, in loc sa cititi prostiile din presa, cum fac eu
Wednesday, September 1, 2010
Fagaras
Vara asta am umblat destul de mult, si m-am gandit ca ar fi pacat sa se lase incet praful peste una din cele mai frumoase momente pe care le-am trait.
Pe 17 iulie am planificat o tura la munte. Cum nu am mai fost niciodata pe munte cu rucsacul in spate, ce m-am gandit eu? Super! Pai mergem pe Moldoveanu, nu?
In inconstienta si prostia mea, nu prea stiam eu ce ma asteapta, mai ales ca aveam sa duc in spate 20kg. Asa ca ne-am pregatit serios, fizic si psihic, pentru ce avea sa urmeze. Nu mi-am dat seama de un lucru decat atunci cand eram complet epuizata fizic: eu asta imi doream. Imi doream sa simt durerea de picioare, de spate, de ceafa, oboseala, pentru a ajunge seara sa pun capul pe "perna" si sa adorm instant, dupa ce am coborat de pe munte, avand in continuare pe retina minunatele imagini pe care si acum le vad: munti, nori, si un cer incredibil de albastru. Am adormit cu gandul ca "am reusit!"
Echipa a fost formata din Laura, Claudiu, Lex si cu mine. Un numar optim pentru o tura la munte. Initial planificasem o tura lunga de 8 zile, incepand de la cabana Negoiu, Vf. Negoiu, Lacul Caltun, Podragu, Moldoveanu, Fereastra Mare a Sambetei, si iesirea din traseu la Plaiu Foii. Din pacate, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Ajungem de dimineata in Porumbacu de Jos, si un domn cumsecade ne duce cu masina pana aproape de cararea catre cabana Negoiu. Dupa primele 20 de minute, I was like: Are we there yet?? Claudiu se uita cam lung la mine:D
Batman, batman, am vrut munte...
Pe 17 iulie am planificat o tura la munte. Cum nu am mai fost niciodata pe munte cu rucsacul in spate, ce m-am gandit eu? Super! Pai mergem pe Moldoveanu, nu?
In inconstienta si prostia mea, nu prea stiam eu ce ma asteapta, mai ales ca aveam sa duc in spate 20kg. Asa ca ne-am pregatit serios, fizic si psihic, pentru ce avea sa urmeze. Nu mi-am dat seama de un lucru decat atunci cand eram complet epuizata fizic: eu asta imi doream. Imi doream sa simt durerea de picioare, de spate, de ceafa, oboseala, pentru a ajunge seara sa pun capul pe "perna" si sa adorm instant, dupa ce am coborat de pe munte, avand in continuare pe retina minunatele imagini pe care si acum le vad: munti, nori, si un cer incredibil de albastru. Am adormit cu gandul ca "am reusit!"
Echipa a fost formata din Laura, Claudiu, Lex si cu mine. Un numar optim pentru o tura la munte. Initial planificasem o tura lunga de 8 zile, incepand de la cabana Negoiu, Vf. Negoiu, Lacul Caltun, Podragu, Moldoveanu, Fereastra Mare a Sambetei, si iesirea din traseu la Plaiu Foii. Din pacate, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
Ajungem de dimineata in Porumbacu de Jos, si un domn cumsecade ne duce cu masina pana aproape de cararea catre cabana Negoiu. Dupa primele 20 de minute, I was like: Are we there yet?? Claudiu se uita cam lung la mine:D
Batman, batman, am vrut munte...
OK...nu mai carasem pana atunci un rucsac atat de greu. In fine, cu greu am urcat prin padure si pe la pranz am ajuns la cabana Negoiu, unde am mancat o ciorba calda, si un magar a incercat sa imi manance mancarea din rucsac (that bastard!), apoi am incercat sa dormim putin.
Seara, Claudiu probabil a defrisat o padure, si a facut din ea un foc de tabara, foarte dragut:D
A doua zi, am pornit spre Vf. Negoiu, in speranta ca pana seara ajungem la Balea. Am trecut prin Acele Cleopatrei, ajungand in Saua Cleopatrei, de unde se vedea in apropiere Vf. Negoiu. A fost incredibil...era atat de salbatic, masiv, si oarecum neprimitor...pareau a fi doar stanci ascutite una deasupra celeilalte. Cu greu am urcat in patru labe pana sus, dar cand am ajuns in varf, nimic nu mai conta. A fost un moment greu de uitat, plin de emotii si o bucurie care parca si acum ma insufleteste.
De la Cabana Negoiu pana in varf facusem 6h30, mult peste medie, asa ca am pornit repede spre Caltun. In coborare, norii deja ne amenintau. Nu a durat mult, si a inceput o ploaie cu gheaaaaaata......Lex radea de mine, ca in sfarsit mi-am primit si eu botezul....
Partea cea mai grea a fost in Strunga Doamnei, din cauza vantului rece care ne ridica pelerinele de ploaie in cap, si nu vedeam unde puneam piciorul, iar rocile erau ude, astfel pericolul de alunca a fost mare. Au fost cateva momente in care ma pierdusem cu firea, dar pana la urma am ajuns toti cu bine, si la ora 18:00 am intrat in refugiul Caltun. Dumnezeu exista!
A treia zi, cerul era senin si curat.
Seara, Claudiu probabil a defrisat o padure, si a facut din ea un foc de tabara, foarte dragut:D
A doua zi, am pornit spre Vf. Negoiu, in speranta ca pana seara ajungem la Balea. Am trecut prin Acele Cleopatrei, ajungand in Saua Cleopatrei, de unde se vedea in apropiere Vf. Negoiu. A fost incredibil...era atat de salbatic, masiv, si oarecum neprimitor...pareau a fi doar stanci ascutite una deasupra celeilalte. Cu greu am urcat in patru labe pana sus, dar cand am ajuns in varf, nimic nu mai conta. A fost un moment greu de uitat, plin de emotii si o bucurie care parca si acum ma insufleteste.
De la Cabana Negoiu pana in varf facusem 6h30, mult peste medie, asa ca am pornit repede spre Caltun. In coborare, norii deja ne amenintau. Nu a durat mult, si a inceput o ploaie cu gheaaaaaata......Lex radea de mine, ca in sfarsit mi-am primit si eu botezul....
Partea cea mai grea a fost in Strunga Doamnei, din cauza vantului rece care ne ridica pelerinele de ploaie in cap, si nu vedeam unde puneam piciorul, iar rocile erau ude, astfel pericolul de alunca a fost mare. Au fost cateva momente in care ma pierdusem cu firea, dar pana la urma am ajuns toti cu bine, si la ora 18:00 am intrat in refugiul Caltun. Dumnezeu exista!
A treia zi, cerul era senin si curat.
Claudiu si Laura erau intr-o forma mai buna decat noi...iar Lex era cam obosit. Ei au plecat mai devreme, pentru a putea ajunge la cabana Podragu, iar noi am coborat impreuna spre Balea Lac. Seara am ajuns in Bucuresti, si am adormit in patutul de acasa...ce bine a fost! Sus in varf ma gandeam: ce departe e patul meu de acasa, parca e din alta lume...si uite totusi ca am ajuns cu bine, intregi, si cu o dorinta arzatoare sa repetam astfel de experiente.
Friday, June 25, 2010
lucruri gratis
Cu ceva vreme in urma m-am inscris pe www.lucrurigratis.ro
Este un site unde poti oferi tot felul de lucruri, incepand de la inele de logodna pe care nu le mai folositi, rochii de mireasa, pana la brichete.
Mi-a placut ideea de a putea oferi unor oameni lucruri pe care tu te pregateaai sa la arunci...si faptul ca intalnesti in acelasi timp persoane din medii complet diferite. Nu ma intelegeti gresit...cum ca nu as avea un cos de gunoi in casa :P
Pana acum am oferit bijuterii pe care nu le mai port, si ma bucur ca am putut face pe cineva fericit.
Este un site unde poti oferi tot felul de lucruri, incepand de la inele de logodna pe care nu le mai folositi, rochii de mireasa, pana la brichete.
Mi-a placut ideea de a putea oferi unor oameni lucruri pe care tu te pregateaai sa la arunci...si faptul ca intalnesti in acelasi timp persoane din medii complet diferite. Nu ma intelegeti gresit...cum ca nu as avea un cos de gunoi in casa :P
Pana acum am oferit bijuterii pe care nu le mai port, si ma bucur ca am putut face pe cineva fericit.
Thursday, June 24, 2010
Ce sa fie, ce sa fie?
Hello people.
Asta ar trebui sa fie primul meu post, nu stiu ce ar trebui scris, dar ma bucur ca mi-am facut curaj sa fac acest pas, sa imi fac un blog. De ce?
In primul rand pentru ca am prea mult timp liber, pentru ca sa fiu "cool" :D, pentru a ma exprima si pentru a va impartasi tot felul de lucruri care mi se par interesante. Sau poate sa imi vars unele frustrari aici :D
So here I am.
Asta ar trebui sa fie primul meu post, nu stiu ce ar trebui scris, dar ma bucur ca mi-am facut curaj sa fac acest pas, sa imi fac un blog. De ce?
In primul rand pentru ca am prea mult timp liber, pentru ca sa fiu "cool" :D, pentru a ma exprima si pentru a va impartasi tot felul de lucruri care mi se par interesante. Sau poate sa imi vars unele frustrari aici :D
So here I am.
Subscribe to:
Posts (Atom)